Evaluarea riscului psihosocial: ce măsurăm și de ce contează acum
Riscul psihosocial se evaluează ca orice alt risc profesional. Identifici factorii, îi măsori, stabilești măsuri și verifici dacă au funcționat. Diferența e că nu îl vezi cu ochiul liber, cum vezi o mașină fără apărătoare. Trebuie să-i întrebi pe oameni.
Din octombrie 2026, tema e și în centrul agendei europene. Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA) a lansat pe 13 octombrie campania „Locuri de muncă sănătoase 2026–2028”, cu tema „Împreună pentru sănătatea mintală la locul de muncă”. Mai jos explicăm ce sunt riscurile psihosociale, ce măsoară chestionarul din DigiOHS și cum arată calendarul european până în 2028.
1. Ce sunt riscurile psihosociale
EU-OSHA le definește așa: riscurile psihosociale apar din proiectarea, organizarea și gestionarea deficitară a muncii, precum și dintr-un context social de muncă deficitar, și pot avea efecte negative psihologice, fizice și sociale.
Definiția mută accentul de pe persoană pe organizare. Nu întrebăm „cine e stresat”. Întrebăm „ce din felul în care e organizată munca produce stres”.
EU-OSHA dă și exemple de condiții de muncă din care apar astfel de riscuri:
volumul excesiv de muncă;
cerințe contradictorii și lipsa clarității rolului;
lipsa implicării în deciziile care îl privesc pe lucrător;
lipsa influenței asupra felului în care se face munca;
schimbările organizaționale prost gestionate;
nesiguranța locului de muncă;
comunicarea ineficientă;
lipsa sprijinului din partea conducerii sau a colegilor;
hărțuirea psihologică și sexuală;
clienții, pacienții sau elevii dificili.
Cifrele arată de ce subiectul nu mai e marginal. Potrivit EU-OSHA, aproape jumătate dintre lucrători (45%) spun că se confruntă la muncă cu riscuri pentru starea lor psihică. 29% au stres, anxietate sau depresie cauzate sau agravate de muncă.
2. Cele opt dimensiuni ale chestionarului
Modulul psihosocial din DigiOHS folosește un chestionar anonim cu 14 întrebări. 12 sunt afirmații pe o scală de la 1 la 5, de la „Dezacord total” la „Acord total”. Ultimele 2 sunt întrebări deschise, la care salariatul scrie cu cuvintele lui. Ele prind ce nu acoperă scala: o situație anume, un exemplu, o propunere. Pentru cine face evaluarea, sunt adesea cel mai util punct de plecare pentru măsuri.
Cele 12 afirmații sunt grupate pe opt dimensiuni:
Dimensiune | Afirmațiile din setul standard |
|---|---|
Volum și ritm | „Am suficient timp ca să-mi termin sarcinile fără să mă grăbesc constant.” · „Volumul meu de muncă este unul gestionabil.” |
Control și autonomie | „Pot influența deciziile care îmi afectează munca.” |
Claritatea rolului | „Știu clar ce se așteaptă de la mine la locul de muncă.” |
Sprijin social | „Primesc sprijin de la șeful direct atunci când am nevoie.” · „Mă pot baza pe colegii mei atunci când apare o problemă.” |
Relații și respect | „La locul meu de muncă sunt tratat(ă) cu respect.” · „În ultimele 6 luni am fost expus(ă) la comportamente ostile, intimidare sau hărțuire.” (scală inversă) |
Recunoaștere | „Efortul pe care îl depun la muncă este apreciat corespunzător.” |
Echilibru muncă–viață | „Reușesc să echilibrez munca cu viața personală.” |
Stare generală | „Mă simt în siguranță din punct de vedere fizic la locul de muncă.” · „În ultima lună m-am simțit epuizat(ă) din cauza muncii.” (scală inversă) |
Setul standard e un punct de pornire. Angajatorul sau consultantul SSM poate edita afirmațiile, le poate șterge sau poate adăuga întrebări proprii, potrivite activității firmei.
Pentru fiecare dimensiune, aplicația calculează un scor de risc între 0 și 100, încadrat pe trei niveluri: scăzut (sub 34), moderat (34–66) și ridicat (peste 66). Scorurile se văd doar agregat, la nivelul grupului de respondenți, și doar de la minimum 5 răspunsuri.
3. De unde vin afirmațiile și ce nu pretindem
Afirmațiile pornesc de la logica ghidului ISO 45003 și de la două chestionare folosite în cercetarea despre riscul psihosocial: COPSOQ (Copenhagen Psychosocial Questionnaire) și BJSQ (Brief Job Stress Questionnaire, folosit în programul japonez „Stress Check”).
Trebuie spus la fel de clar și ce nu sunt. Cele 12 afirmații nu sunt un instrument validat separat. Nu au trecut printr-un studiu propriu de validare psihometrică. Le folosim ca instrument practic de evaluare la nivelul firmei, nu ca test clinic sau ca diagnostic individual.
Nici despre ISO 45003 nu spunem mai mult decât e. ISO 45003:2021 este un ghid pentru gestionarea riscului psihosocial. Nu este un standard de certificare. Modulul nostru e aliniat la logica ghidului: identifici, evaluezi, stabilești măsuri, urmărești.
4. Calendarul european până în 2028
Campania EU-OSHA „Împreună pentru sănătatea mintală la locul de muncă” are cinci domenii prioritare. Pe site-ul campaniei, fiecare are o dată de pornire:
Pornire | Domeniu prioritar |
|---|---|
februarie 2027 | Evaluarea și gestionarea riscurilor psihosociale |
iunie 2027 | Hărțuirea, hărțuirea sexuală și violența |
octombrie 2027 | Riscurile fizice și sănătatea mintală |
februarie 2028 | Riscurile psihosociale în sănătate și asistență socială |
iunie 2028 | Sprijinirea sănătății mintale la locul de muncă |
Primul domeniu, din februarie 2027, e chiar evaluarea și gestionarea riscurilor. EU-OSHA îl descrie ca piatra de temelie a sănătății mintale la locul de muncă. Odată cu fiecare domeniu, agenția publică rapoarte, fișe informative, infografice și studii de caz.
Tot în octombrie s-a mișcat și Parlamentul European. Pe 6 octombrie 2026, a adoptat raportul privind riscurile psihosociale, stresul și sănătatea mintală la locul de muncă: 413 voturi pentru, 210 împotrivă, 29 de abțineri. Raportul cere Comisiei Europene să analizeze legislația existentă și, în funcție de rezultat, să propună reguli la nivelul UE. Comisia are trei luni să răspundă.
Nici raportul, nici campania nu sunt lege și nu creează obligații noi. Campania sprijină Cadrul strategic al UE privind securitatea și sănătatea în muncă 2021–2027. Dar arată unde se va direcționa atenția publică în următorii doi ani.
În România, obligația există deja. Legea 319/2006 cere angajatorului, la art. 7 alin. (4) lit. a), să evalueze riscurile pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor. Riscul psihosocial intră în aceeași evaluare, alături de celelalte.
5. Cum arată o evaluare în DigiOHS
O evaluare are patru pași.
1. Trimiterea. Din birou, alegi salariații și trimiți chestionarul pe WhatsApp sau pe e-mail. Trimiterea pe e-mail este gratuită.
2. Răspunsul. Salariatul deschide linkul pe telefon și răspunde la cele 14 întrebări, în aproximativ trei minute. Răspunsurile sunt anonime și se văd doar agregat.
3. Rezultatele. Aplicația arată scorul general și scorul pe fiecare din cele opt dimensiuni, cu cele trei niveluri de risc. Poți porni de la o schiță de concluzie generată din scoruri, pe care o corectezi.
4. Măsurile și reevaluarea. Pentru fiecare dimensiune cu risc, stabilești măsuri concrete. Fiecare măsură are un responsabil, un termen, un status și un câmp pentru dovadă: ce s-a făcut concret. Măsurile pot fi trimise în planul de acțiuni. La final setezi data următoarei reevaluări, ca să vezi dacă scorurile s-au schimbat.
Ciclul e același ca pentru orice risc: identifici, evaluezi, stabilești măsuri, urmărești efectul. Prima evaluare îți dă un punct de referință. Abia reevaluarea arată dacă măsurile au schimbat ceva.
Pe scurt
Riscul psihosocial vine din organizarea muncii, nu din „slăbiciunea” cuiva.
Se poate măsura anonim, pe dimensiuni clare, în câteva minute pe salariat.
Din februarie 2027, campania europeană pune evaluarea și gestionarea acestor riscuri în prim-plan.
Obligația de a evalua riscurile există deja în Legea 319/2006.
Dacă vrei să vezi cum arată o evaluare, intră pe digiohs.com.
Articolul nu este consultanță juridică.
